• să identifice soluţii pentru probleme punctuale ale cadrului electoral existent;
• să realizeze un instrument de măsurare a comportamentului electoral în România în contextul adoptării unui nou sistem electoral;
• să contribuie cu cunoaştere socială validă la dezbaterea despre reforma sistemului constituţional;
• să analizeze cultura politică din perspectiva pericolului populismului ca ameninţare la adresa democraţiei.
  

România a schimbat recent sistemul electoral, trecând de la un sistem proporţional cu listă de partid, la un altul tot proporţional, dar cu vot uninominal. Distribuţia mandatelor se face la fel. Teoretic, un sistem uninominal responsabilizează reprezentantul ales prin identificarea lui în ochii electoratului, dar are dezavantajul că măreşte riscul de expunere la populism. Noul sistem electoral a fost folosit pentru prima dată la alegerile generale din noiembrie 2008. Rezultatul este că în practică, electoratul nu a ţinut cont de atenţionări etice şi a votat oameni cercetaţi de DNA, oameni implicaţi în afaceri suspecte, oameni cu o moralitate îndoielnică, în general tocmai acei oameni pe care nu i-am fi dorit votaţi. Nu ştim care au fost resorturile ce au determinat acest vot, putem, cel mult, să bănuim,  pe baza unor date empirice. Principalul motiv pentru care nu avem răspunsul la această întrebare este că nu putem vorbi în România de un studiu eficient al comportamentelor electorale. (detalii)