Rosia Montana este una dintre cele mai vechi comunitati din vestul Romaniei, numarand mai bine de 2000 de locuitori de diferite etnii (romani, maghiari, germani, cehi, romi). O comunitate a carei diversitate multietnica si multiconfesionala n-a generat niciodata tensiuni sociale. imprejurimile adapostesc inestimabile situri arheologice, asezari romane, zeci de kilometri de galerii de mina din perioada romana si preromana, case vechi de sute de ani inca locuite, toate inscrise pe lista monumentelor istorice de interes national. Zona a fost afectata, cu semne vizibile si astazi, de mineritul industrial al aurului inca din perioada comunista. Imediat dupa 1989 activitatea miniera a fost oprita, zona incepand sa-si recapete farmecul natural. Economic, activitati alternative ca agricultura si ecoturismul au inceput sa se dezvolte.
Rosia Montana a intrat in atentia publicului din momentul in care statul roman a acordat o licenta de exploatare a aurului companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), o societate pe actiuni formata din fuziunea unei companii straine inregistrate intr-un paradis fiscal cu o companie miniera de stat aflata in faliment (Minvest Deva S.A.). Statul roman, prin compania de stat, detine 19,3% din actiuni. Daca proiectul ar fi pus in practica, statul roman ar incasa o redeventa miniera de 2% din profiturile exploatarii.
Concret, proiectul minier presupune dinamitarea a patru munti - Carnic, Cetate, Orlea si Jig - din imediata apropiere a Rosiei Montane, demolarea asezarii si crearea unui iaz de deversare a reziduurilor de cianuri de 600 de hectare, in Valea Cornei. Proiectul are in vedere distrugerea a 958 de gospodarii, 10 biserici apartinand cultelor ortodox, romano-catolic, greco-catolic, reformat, unitarian, si deshumarea a 10 cimitire. intregul perimetru al propusei exploatari depaseste 1300 ha. Un baraj inalt de 185 de metri ar separa orasul Abrud, aflat la numai un kilometru distanta, de cele 214 milioane de tone de reziduuri care ar rezulta din ceea ce ar fi cea mai mare exploatare minera de suprafata din Europa, cu un diametru de 8 km.
Care ar fi consecintele unei astfel de exploatari? Credem ca ele au fost excelent redate de motiunea adoptata in unanimitate de Parlamentul Federal German in ianuarie 2002, chiar daca nu se refera la cazul Rosia Montana. Motiunea nr. 14/7076 asupra "Minimalizarii riscurilor de mediu si sanatate asociate exploatarilor aurifere" constata ca: "odata ce resursele au fost epuizate in cativa ani, companiile miniere pleaca, iar populatia locala este abandonata, trebuind sa faca fata problemelor de mediu cauzate de exploatarea miniera. Drepturile omului sunt incalcate din cauza faptului ca oamenii sunt stramutati de pe pamanturile lor natale sau isi pierd mijloacele de subzistenta din cauza accidentelor. In mod frecvent, companiile miniere declara faliment dupa epuizarea resurselor, si intra in imposibilitatea de a-si indeplini obligatiile contractuale asumate." Acelasi document considera poluarea Tisei cu cianuri de la exploatarea aurifera de la Baia Mare in 2000, drept o grava catastrofa ecologica a Europei si saluta initiativele Cehiei si Turciei de a interzice exploatarile aurifere care folosesc cianura. Bundestagul priveste, de asemenea, ca salutara Rezolutia Parlamentului European din noiembrie 1994 care s-a pronuntat impotriva exploatarilor aurifere care ar fi afectat patrimoniul arheologic de la Pergamon si Edremit din Turcia.
In Romania, Asociatia Aurarilor Alburnus Maior, creata in anul 2000, cuprinzand 250 de familii din Rosia Montana, Corna si Bucium care se opun stramutarii si proiectului minier, a fost prima voce care a avertizat publicul din tara, dar si comunitatea internationala cu privire la pericolele pe care le presupune realizarea acestuia. Campaniei sustinute de salvare si pastrare a localitatii Rosia Montana, a patrimoniului arhitectural si arheologic, precum si a cadrului natural protejat s-au alaturat prestigioase organisme interne dar si internationale - Academia Romana, Earthworks, Greenpeace, Mining Watch. impotriva proiectului minier Rosia Montana s-au pronuntat, de asemenea, reputati oameni de stiinta si personalitati culturale din tara si strainatate care avertizeaza asupra riscului de a pierde pentru totdeauna o zona a carei istorie si identitate sunt unice.
Fundatia Soros Romania (FSR) considera ca este timpul ca autoritatile statului roman, centrale si locale, sa actioneze in favoarea si nu impotriva intereselor cetatenilor sai.
Detalii privind actiunile si luarile de pozitie recente ale Fundatiei Soros Romania cu privire la proiectul Rosia Montana gasiti aici.
| Aparitii Media asociate |
|
Drept la replica din partea Fundatiei Soros Romania
Omul de afaceri George Soros a afirmat public, inca din februarie 2009, ca nu are niciun fel de interese financiare, directe sau indirecte, legate de compania Gabriel Resources si/sau Rosia Montana Gold Corporation, precizeaza Fundatia Soros Romania,...
detalii...
|
|
|
|
|
Conferinta Internationala “Principiile Conventiei de la Aarhus”
Centrul de Informare Rosia Montana – impresii ale vizitatorilor 
Inaugurarea Centrului de informare Rosia Montana
Lansarea studiului Gestionarea benefica a imigratiei
