Informare inadecvata, personal insuficient pregatit, bugete limitate si lipsa parteneriatelor cu alte institutii sau asociatii se constituie in ingredientele retetei pentru care primariile din cele patru regiuni de dezvoltare (Nord-Est, Sud-Est, Vest si Sud-Vest) nu reusesc sa absoarba fondurile europene, potrivit unui studiu al Fundatiei Soros România (FSR).

Raportul ”Accesul Autoritatilor Locale la Fondurile Europene” se bazeaza pe un chestionar realizat in patru regiuni de dezvoltare (Nord-Est, Sud-Est, Vest si Sud-Vest) la care au raspuns 1579 primarii din totalul celor 1713, si a fost completat de 16 studii de caz. Culegerea datelor s-a realizat in perioada octombrie – noiembrie 2008, sub coordonarea Totem Research. S-a urmarit identificarea cauzelor care duc la excluderea anumitor localitati/zone de la fondurile de dezvoltare, in special cele postaderare, dar si a problemelor cu care se confrunta actorii locali in procesul de accesare si de implementare a proiectelor finantate prin fonduri europene.

In ciuda raportarilor optimiste ale autoritatilor coordonatoare ale fondurilor europene, situatia nu este imbucuratoare. In perioada 2005-2008, din totalul primariilor analizate din cele 4 regiuni de dezvoltare...
•    un sfert nu au depus nici un singur proiect pentru fonduri guvernamentale si europene pre si post aderare;
•    26% au depus un singur proiect in decursul a 4 ani;

In cazul celor care au aplicat:
•    media proiectelor depuse de o primarie in patru ani este de doar 2,5;
•    iar rata de success a fost de un proiect castigat la doua depuse.

Totusi:
•    4 din 10 primarii din localitati mici (cu populatie sub 20.000 locuitori) nu au nici un fel de experinta in depunerea de proiecte pentru finantare europeana;
•    iar cei fara experienta in depunerea de proiecte se caracterizeaza prin faptul ca au populatie redusa si sunt mai putin dezvoltati din perspectiva infrastructurii.

Daca, in general, orasele mari si mijlocii sunt active in accesarea banilor europeni, problemele apar in cazul oraselor sub 20.000 de locuitori si a comunelor. Din analiza reiese ca pentru a avea succes, acestea au nevoie de:
•    o informare adecvata - determina o crestere cu 30% a sanselor de accesare a fondurilor;
•    un buget nu foarte mic raportat la populatie - altfel scade rata de accesare a finantarilor cu 80%;
•    angajati pregatiti pentru proiectele europene – determina cresterea cu 55% a sanselor de accesare;
•    parteneriatele cu Consiliul Judetean, alte primarii sau ONG-uri - determina cresterea ratei de accesare cu 60%.

Dintre localitatile analizate, cele mai competitive 20% au reusit sa atraga aproximativ 42% din fondurile alocate pentru proiecte in cei patru ani. Acestea depun de 2,7 ori mai multe proiecte si le sunt aprobate de 3,5 ori mai multe proiecte decat in cazul localitatilor necompetitive, ceea ce poate duce treptat la cresterea disparitatilor de dezvoltare a unora in detrimentul altora.

Autorii cercetarii: sociolog Alexandru Toth, economist Catalin Darasteanu si sociolog Daniela Tarnovschi, coordonator Program - Fundatia Soros Romania.
Detalii suplimentare: Laura Husti-Radulet, manager de comunicare, lhusti-radulet(at)soros(dot)ro.

Rezultatele cercetarii au fost ilustrate prin reprezentarea sub forma unor hartii.
Autor hartilor: Cosmin Olteanu
Fondul de harta: Cuguat – TIGRIS, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iasi.