Barierele de limba, diferentele culturale, lipsa de relatii sociale in Romania, nereprezentarea sindicala, precum si absenta unui set de informatii legate de drepturile de care pot beneficia ca angajati in Romania, fac ca muncitorii straini sa reprezinte o tinta usoara pentru unii functionari/angajatori care intentioneaza sa profite de statutul de imigrant al unei persoane - atrage atentia studiul "Imigrant in Romania: Perspective si riscuri", lansat marti, 14 octombrie 2008, de Fundatia Soros Romania.

Realitatea din Romania (programul de munca, conditiile oferite, salariile etc.) este, in multe cazuri, foarte diferita fata de asteptarile pe care muncitorii imigranti si le facusera pe baza informatiilor care le-au fost furnizate inainte de semnarea contractului individual de munca. De pilda, in unele cazuri, muncitorii sunt nevoiti sa accepte servicii de masa si cazare contra cost, neavand voie sa opteze pentru varianta asigurarii acestora pe cont propriu.

"Doar cand am ajuns in Romania si i-am cunoscut pe angajatori, am inteles ca din cei 400$ trebuie sa platim mancarea si cazarea. [?] In prima luna am lucrat multe ore suplimentare, dar cand am primit salariul am vazut ca ne scazusera 165$ pentru cazare si masa, iar orele suplimentare nu erau incluse deloc. Cand am intrebat de ce, ne-au scos contractul si am vazut ca era trecuta o norma de 500 de piese/zi, iar intr-o echipa ca a noastra nu puteam realiza decat jumatate din aceasta pe zi. In textile se stie cam care sunt cotele, iar pana acum nimeni, nicaieri, nu ne-a mai cerut asa ceva", povestesc R.A. si V.I., doi imigranti asiatici.

Multi dintre muncitorii straini intervievati spun ca se afla in situatia ca, dupa un an de munca, sa nu reuseasca nici macar sa isi plateasca datoriile facute pentru venirea in Romania. Totodata, muncitorii straini nu beneficiaza de multe drepturi politice si sociale pe care le au cetatenii romani. De pilda, imigrantii nu sunt reprezentati de sindicate, fiind adesea nevoiti sa isi creeze propriile forme de organizare cu ajutorul carora sa incerce sa isi apere drepturile in fata angajatorilor.

"Pentru ca acestora sa le poata fi respectate drepturile fundamentale (umane si de munca), ar trebui infiintate anumite structuri care sa aiba ca principal obiectiv eradicarea oricicaror tentative si forme de abuz sau exploatare, in paralel cu informarea imigrantilor in legatura cu potentialele riscuri, precum si drepturile/ obligatiile pe care le au pe perioada sederii in Romania", considera sociologa Simina Guga, unul dintre autorii studiului Soros.

Potrivit statisticilor oficiale, numarul total de imigranti din Romania depaseste cu putin 65.000, insa in viitorul apropiat se preconizeaza venirea unui numar din ce in ce mai mare de imigranti care sa umple golurile de pe piata fortei de munca din Romania. Atat sindicatele, cat si patronatele sunt de acord cu opinia ca piata fortei de munca din Romania, cel putin pe anumite segmente, sufera blocaje generate de lipsa oamenilor cu pregatirea necesara.

Legislatia muncii nu sprijina insa compensarea deficitului de forta de munca prin aducerea de muncitori straini. La angajare, atat migrantul, cat si angajatorul, trebuie sa plateasca taxe suplimentare la stat, indiferent de domeniul de activitate in care are loc aceasta angajare, ceea ce este demotivant pentru ambele parti.

Firmele sunt lasate, practic, pe cont propriu. Statul roman nu are acorduri bilaterale cu alte state si nu exista o preocupare din partea autoritatilor romane pentru a facilita eforturile firmelor de recrutare. Dimpotriva, se poate spune ca exista piedici puse prin legislatia stufoasa si birocratia ineficienta.

"Imigratia este singura solutie, pe termen scurt si mediu, identificata de principalii actori sociali din domeniu (sindicate si patronate) pentru rezolvarea problemei deficitului de forta de munca, insa este si cea care prezinta cele mai multe riscuri. Devine, astfel, necesara o politica nationala privind imigratia care sa permita acoperirea deficitului de forta de munca pe cale legala dar care, in acelasi timp, sa asigure protectia drepturilor imigrantilor", concluzioneaza coordonatoarea programului Fundatiei Soros "Migratie si dezvoltare", Mihaela Stefanescu.

Studiul "Imigrant in Romania: Perspective si riscuri" face parte din programul "Migratie si dezvoltare" si reprezinta o continuare a cercetarii "Piata fortei de munca si imigratia" (2007), care a prezentat perspectiva angajatorilor din Romania - din trei domenii care se confrunta cu deficit de forta de munca (textile, constructii si HORECA) - asupra fenomenului imigratiei.

Culegerea datelor s-a realizat prin metode calitative de tipul interviu "face to face" si studiu de caz. Au fost intervievati, in total, 40 de imigranti de diferite nationalitati si reprezentanti ai urmatoarelor domenii: sindicate, patronate, autoritati publice, ONG-uri care lucreaza in domeniul imigratiei. Au fost realizate si trei studii de caz privind companii care au angajati imigranti. Perioada de culegere a datelor: 1 august - 1 octombrie 2008.

Echipa care a intocmit studiul este compusa din: Simina Guga (sociolog), Georgiana Toth (sociolog), Delia Bobirsc (sociolog), Ovidiu Voicu (Manager Programe, Fundatia Soros) si Mihaela Stefanescu (Coordonator Programe, Fundatia Soros).

Studiul (in format pdf) poate fi descarcat din pagina Publicatii a site-ului www.soros.ro. Fragmente din studiu pot fi publicate numai cu mentionarea explicita a sursei (Fundatia Soros Romania). Republicarea integrala a studiului este interzisa.

Studiul poate fi accesat la sectiunea Publicatii.